Madrid-ul îmi place la nebunie. Exceptând întâlnirile cu românii, povestite pe blogul REALITATEA.NET, totul este minunat. Oamenii, traficul, buticurile, cofetăriile, clădirile… Totul este altfel. Duminică am făcut o parte din Madrid pe jos. Am fost în Sol, la simbolul Madridului, în Plaza Mayor, pe străzile Calleo şi Grad Via, în Parque del Retiro unde se află şi Palatul de Cristal. Am rămas vrăjită de clădirile impresionante din jur.
Luni am fost la Toledo. Fabulos. Primul gând a fost să-l asociez cu Sighişoara. Dar nu se poate compara. Totul este mult prea curat şi bine întreţinut. Spaniolii ştiu cu mult mai bine decât noi să-şi valorifice trecutul.
Marţi, adică azi, am mers iar la plimbare prin Madrid, bucurându-mă de soare. Când am plecat de-acasă am spus că trebuie marcată cumva ultima zi de 24 de ani. Şi da, mi-am dat seama într-un magazin că nu mai aveam cardul de credit. 
O rătăcisem credeam eu. M-am speriat puţin. Am căutat-o peste tot şi era de negăsit. Până la urmă am fost la ultimul Zara în care intrasem să întreb dacă nu cumva o uitasem acolo duminică. Norocul meu. Mi-au dat-o. M-am liniştit că pot cheltui liniştită .:)) Ce lucru mai rău mi se putea întâmpla decât să rămân fără jumătate din banii de cheltuială…?
Tot azi, înainte de recuperarea cardului, am văzut Plaza de Toros, Palatul Regal şi împrejurimile acestuia.
În aceste momente, Ioana îmi pregăteşte o prăjitură. De mâine, sper să mi se schimbe destinul. Nu este o superstiţie, dar la plecarea din România, mi-a spus o tipă cu care am stat la cafea în aşteptarea îmbarcării că dacă pleci de ziua ta în altă ţară îţi schimbi destinul. Sper eu să fie unul mai bun!
Plaza Mayor
.JPG)
Simbolul Madridului din Puerta del Sol .JPG)
