Femeia perfectă există doar în imaginaţia bărbatului. Cu atât mai perfectă cu cât vorbim despre imaginaţia unor creatori de jocuri online. De ce sunt atât de perfecte femeile virtuale? O întrebare al cărui răspuns urmează să fie argumentat.Citeşte mai departe

În realitate, rolul femeii se vrea cu precădere la cratiţă, ca o gâsculiţă cu privirea tâmpă a unei îndrăgostite iremediabile, care, preferabil, să nu critice ceva. Cunosc multe femei care se întreabă de ce iubiţii lor petrec mai mult timp cu mână pe tastatură decât pe ele. Răspunsul ar fi simplu: bărbaţii găsesc în mediul virtual altceva decât au în realitatea. Şi le place! Mintea masculină crede că poate controla mult mai bine expresia virtuală a fanteziilor ei decât o poate face în realitatea, unde situaţia ar scapă de sub control. Acolo, bărbaţii dau disperaţi click-uri după trupuri perfecte, îmbrăcate sumar, care se mişcă bine, clipesc ordonat şi au vocea suavă. Care, la o adică, fac ce comenzi li se aplică. Dacă nu se supun, gamer-ul rezolvă problema rapid cu un CRTL+ESC sau alt+F4.

Jocurile video şi Internetul pun în discuţie problema confuziei între ceea ce este real şi ceea ce este virtual (în anumite cazuri una întreţinând pe cealaltă), între ceea ce este moral şi ceea ce este imoral, între ceea ce este valoare şi ceea ce este nonvaloare, etc. (Psihologia jocurilor video de Alexandru Tarasov, Editura Lumen – 2007). În aceeaşi carte se precizează faptul că majoritatea concluziilor studiilor realizate până în prezent sunt de acord că jocul pe calculator este o activitate în mod particular stimulantă care creează o stare de excitaţie utilizatorilor săi.
Aha, stare de excitaţie deci!? Pe care nu o găsesc în viaţa reală, poate?!. Aici să fie oare cheia? Şi ce sentiment de satisfacţie trebuie să aibă un bărbat atunci când trupul perfect ia forma gândurilor sale? Răspunsul afirmativ- waw al acestor întrebări a stat oare la baza succesului fulminant al Larei Croft? O combinaţie între trupul unei femei perfecte şi mintea ageră a unui bărbat. Asta ar explică faptul că majoritatea prototipurilor feminine sunt eroine în jocurile de tip shooter.

Din imaginarul ludic american s-a născut Lara Croft. Ea este star-ul din seria Tomb Raider. Conceptul îi aparţine lui Toby Gard. Personajul nu apare numai în jocuri ci şi într-o serie de filme, cărţi comice, romane şi o serie de scurt-metraje animate. Croft prinde viaţă prin intermediul Angelinei Jolie. În 2006, Lara a primit onoarea de a avea o stea pe Walk of Game şi a primit distincţia Guinness World Record pentru „cel mai de succes personaj feminin din jocurile video”. Ca personaj de videogame, Lara Croft ocupă locul 1 în Top 20 de personaje feminine din jocuri, realizat de revista Chip.

Lara Croft în joc şi Lara Croft în film

Succesul eroinelor feminine, aşa cum este Lara Croft sau sângerosul agent BloodRayne, nu a rămas fără ecou în lumea filmului. Personajele din joc şi cele din film sunt interpretate de aceleaşi actriţe: Angelinei Jolie în cazul Larei Croft şi de Kristanna Loken ca erou al BloodRayne-ului.

BloodRayne în film şi BloodRayne în joc

De cealaltă parte a culturii jocurilor electronice, din ASIA, o avem reprezentantă pe Samus Aran. Ea este eroina seriei de jocuri Metroid. A apărut în 1986, în jocul Metroid, Samus o vânătoare înarmată cu o puternică armură robotizată, care înglobează o serie de tehnologii avansate. Ea vânează „Piraţii Spaţiului”(Space Pirates) şi extratereştrii paraziţi care fură energia, denumiţi „Metroids”, încercând să îndeplinească misiunile date de Federaţia Galactică. Genul său era neobişnuit pentru protagonistul unui joc din acea vreme; Metroid i-a făcut pe jucători să creadă că Samus era un cyborg de sex masculin. Samus este considerat unul dintre primii şi cei mai importanţi protagonişti feminini din istoria jocurilor video. Jenni Källberg este actriţa care interpretează rolul lui Samus Aran, personaj creat în laboratoarele pixelninja.se. Vezi AICI imagini din galeria creatorilor.

Samus Aran – scene înregistrate în realitatea şi transpuse în animaţie

În loc de concluzii

Femeile din jocurile virtuale ilustrează în detaliu paleta cu dorinţe şi frustrări ale bărbaţilor care le-au creat.

Analizând câteva dintre jocurile cu protagoniste feminine, am remarcat faptul că asiaticii le acordă mai multă putere fantezistă şi tehnică de luptă SF eroinelor, faţă de americani care le dotează cu “strategie masculină”.

Surse de informare şi bibliografie:
- Women in videogames from Barbie to Xena, George Popescu
- Psihologia jocurilor video de Alexandru Tarasov, Editura Lumen – 2007
- chip.eu/ro
- bloodrayne.com
- mydisguises.com