Exclusiv înaintea presei care nu vede realitatea de sub nas!

Veste trăznet pentru cetăţenii Bucureştiului. În curând (foarte curând adică), biletele de hârtie pe care ar trebui să le compostăm în autobuz vor deveni istorie. Read the rest of this entry »

Aseară, pe la 22 şi ceva veneam spre casă de la muncă, de la cârciumă… aşa ca lunea… Eram în 336, pe bancheta din spate a autobuzului. La un scaun distanţă de mine, la geam, un bărbat îmbrăcat în straie de … poliţist comunitar. Destul de comun pentru a-mi atrage atenţia, dar cu o jucărie între picioare care mi-a stârnit curiozitatea! Nu vă gândiţi la prostii… omul butona de zbor, discret între picioare, un fel de agendă electronică. Încerca să o ferească de privirile celor din jur, mai ales de mine… Ghinion însă. Tot drumul l-am stresat. Mă frichineam pe scaun încât să-mi găsesc o direcţie bună spre ecranul ală. De-abia m-am abţinut să-l întreb ce şi cum, mi-am dat seama că nu am mutaţie pe Bucureşti şi nu cred că legitimaţia de presă m-ar fi scos din rahat.

Dar nu a contat, el butona din când în când ţinând “coperta agendei” drept paravan pentru curiozitatea mea. Tot am zărit ceva. Era ca o agendă A6, avea un obiectiv pe una din părţi, iar pe cealaltă parte se deschidea un ecran slide, pe care am zărit imaginea unei ferestre de Windows cu mai multe icon-uri. Curios să vezi un comunitar butonând scula aia. Mi-am pierdut mintea în scenarii, până când la o staţie a coborât. Cred că era Gorjului sau Răsăritului. Mi-am centrat atenţia pe jucăria lui încât nu am mai realizat exact staţia la care a coborât. Cert este că m-a lăsat mască atunci când s-a ridicat şi şi-a luat de jos, dintre picioare evident, diplomatul gri metalizat, în care, bag mâna în foc, se găseau şi alte scule mult mai şmechere, că doar nu şi-o fi ţinând acolo parizerul şi ceapa.

Dar, totuşi, mi s-a părut atât de cretină, pardon tipic românească, toată faza asta… să vezi ditamai garcea cu burtă şi fălci, îmbrăcat în straie de poliţist comunitar, cu diplomatul ală strălucitor în mână, care, absolut nevinovat, atrăgea toată atenţia asupra lui. Oare, au voie să meargă singuri pe stradă cu sculele alea după ei? Şi noaptea? Deci fiţi pe fază şi săriţi-le în ajutor dacă va fi nevoie, că doar aşa ne învaţă vocea aia blândă din RATB!

PS: Acum mi-a trecut prin minte că poate chestia aia era un GPS ceva care-l ajuta să se localizeze, să se intercepteze singur… poate se asigura de utilitatea sculei… încă mai caut ipoteze… Parcă nu avea totuşi Tetris pe ea….